STOP! I AM GAY!… ME TOO… :) STOP! Sunt homosexual!… Şi eu…

Toleranţa poate începe cu un zâmbet… Am mai scris despre drepturile persoanelor LGBT şi voi mai scrie. Am participat la 5 ediţii ale Gay Fest în România şi voi încerca să aduc această temă în planul dezbaterilor şi deciziilor politice. O consider o temă împortantă întrucât reprezintă o piatră de încercare pentru politicienii din ţara noastră. De măsura în care aceştia vor dovedi deschidere şi disponibilitate pentru recunoaşterea drepturilor persoanelor LGBT va depinde ataşamentul lor faţă de valorile societăţii deschise.

După cum am arătat aici, în cazul separării dintre stat şi biserică, susţinătorii sau oponenţii acestui principiu nu sunt atei, respectiv credincioşi, ci democraţi şi, respectiv, teocraţi…

Fotografie de la Marşul Diversităţii din 4 iunie 2011

La fel este şi în cazul drepturilor persoanelor LGBT. Nu avem o tensiune şi o polemică între heterosexuali pe de o parte şi persoanele LGBT pe de alta, ci între apărătorii drepturilor omului şi cei refractari acestora din raţiuni ideologice sau religioase, ori ca urmare a unor simple prejudecăţi…

Una dintre erorile curente ale celor ostili faţă de drepturile LGBT este apelul la “majoritatea normală”… Sexualitatea şi sentimentele faţă de o persoană SUNT normale iar homosexualitatea este o orientare firească, întâlnită în numeroase comunităţi de-a lungul vremii, ca şi în lumea animală. A-i împărţi pe oameni după această particularitate a vieţii lor şi a le restricţiona drepturile din acest motiv reprezintă o profundă nedreptate. Este vorba de o discriminare, adică o restricţionare arbitrară a drepturilor, de acelaşi tip cu una bazată pe apartenenţa etnică, religioasă, de gen, de vârstă sau de orice alt fel… Discriminarea funcţionează la fel indeferent de motivul ei, doar victimele sunt altele, de la caz la caz…

Fotografi