Limitarea deficitului bugetar la 3% prin Constituţie este inutilă, atâta vreme cât este clar că România nu va putea realiza acest lucru pe termen scurt, susţin analiştii financiari. România are nevoie de deficit bugetar pentru investiţii, iar plafonarea acestuia la 3% din PIB va reduce gradul de absorbţie a fondurilor europene, spun economiştii.
Proiectul de modificare a Constituţiei, publicat zilele trecute de Administraţia Prezidenţială, a creat dezbateri aprinse în lumea economică, în condiţiile în care documentul conţine prevederi noi care vizează politica bugetară şi fiscală a ţării. Astfel, deficitul bugetar nu poate fi mai mare de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), iar datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB. „Limitarea deficitului bugetar la 3% prin Constituţie nu are niciun rost, pentru că acest lucru nu rezolvă problema. Haideţi atunci să limităm prin Constituţie şi inflaţia sau să trecem zero şomaj - nu ar fi asta o soluţie excelentă? De ce să nu ne propunem ca România să aibă excedent?", a declarat, pentru „Adevărul", Liviu Voinea, director executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA).
Potrivit acestuia, măsurile de plafonare a deficitului bugetar şi a datoriei publice sunt criterii pentru aderarea la zona euro, pe care România şi le va asuma oricum la acel moment. „Nu văd de ce ar trebui să ni le asumăm înainte, mai ales în condiţiile în care un deficit de 3% este atât de dificil de atins. Deficitul nu este o ţintă în sine, ci creşterea economică ar trebui să fie. Pentru deficit putem plafona cheltuielile sau creşte veniturile", a arătat Voinea.
El a atenţionat că nicăieri nu este menţionată metodologia după care se va calcula acest deficit de 3%. „Conform metodologiei europene, deficitul nostru pe anul trecut a fost mult peste 8%", a amintit el. În opinia sa, mai bine s-ar lua măsuri de stimulare a creşterii economice
