Parlamentul European dezbate marţi, la Strasbourg, Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen - un obiectiv important pentru ambele ţări, dar cu şanse incerte de reuşită.
Votul Parlamentului European este o condiţie necesară pentru aderarea României, nu însă şi suficientă. Cuvântul decisiv îl va avea Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, unde este de ajuns ca reprezentantul unui singur stat membru să se pronunţe împotrivă, pentru ca obiectivul României şi Bulgariei să fie ratat.
Ce înseamnă votul euroaleşilor
Votul Parlamentului European reprezintă însă un semnal important, pe care Consiliul nu are cum să-l ignore cu totul. Mai mult, este de urmărit felul în care se vor poziţiona în cadrul dezbaterilor europarlamentarii din ţările care au formulat rezerve la adresa României şi Bulgariei.
Este vorba mai ales de reprezentanţii partidelor de guvernământ din ţările „sceptice" - Franţa, Germania, Finlanda, Olanda şi, într-o anumită măsură, Danemarca. Grupul europarlamentarilor danezi a trimis la sfârşitul lunii aprilie, propriului govern, o scrisoare deschisă în care i-au cerut să se pronunţe împotriva admiterii României şi Bulgariei. Cabinetul de la Copenhaga nu a dat un răspuns oficial acestei cereri, dar Danemarca a reintrodus, oricum, controlul la frontierele proprii.
NU României şi Bulgariei în Schengen, spun euroaleşii din Danemarca
Şansele ca Parlamentul European să dea un aviz pozitiv României şi Bulgariei sunt foarte mari. După cum au declarat pentru "Adevărul" liderii celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European, Joseph Daul (PPE) şi Martin Schultz (S&D), acestea vor da un vot favorabil. Majoritatea va putea fi strânsă chiar dacă reprezentanţii din PPE ai statelor sceptice vor face opinie separată şi se vor pronunţa împotrivă.
Ce spun liderii politici ai Parlamentului European
