Capitala României este blestemată din cauza comerţului cu afurisenii, pătruns în Ţara Românească în Evul Mediu. Aceste blesteme întăreau documentele oficiale, emise de domnitori sau dregători, pentru a nu fi încălcate. Capitala României este blestemată din cauza comerţului cu afurisenii, pătruns în Ţara Românească în Evul Mediu. Aceste blesteme întăreau documentele oficiale, emise de domnitori sau dregători, pentru a nu fi încălcate. Un studiu psihologic recent arată că oraşul Bucureşti este un oraş depresiv. Adică bucureştenii au o predispoziţie spre gândiriea sumbră. Istoricii spun că nici trecutul acestei localităţi de pe Dâmboviţa nu este prea luminos. “Dacă ne uităm doar în secolul al XIX-lea, istoria oraşului a înregistrat câte un eveniment negativ, din 15 în 15 ani. Fie luptă sau macar ocupaţie de trupe militare, fie cutremure, incendii, inundaţii etc. Este prea mult”, spune istoricul Dan Falcan, muzeograf la Muzeu de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti (MIAMB). La prima vedere s-ar părea că este vorba de ghinion. Studiile recente pun în evidenţă o altă posibilitate, oarecum ciudată - ghinionul ar putea fi alimentat de un obicei nenorocit al înaintaşilor, practicat timp de 600 de ani: comerţul cu blesteme.

Hrisovul prin care Constantin Brîncoveanul, domnul Ţării Româneşti, a înzestrat mânăstirea Hurezii are o lungime de 3,30 metri şi este pictat cu soluţie de aur pe un pergament făcut din piele de iepure “A existat un adevărat du-te-vino al blestremelor cumpărate şi vândute pe teritoriul actualei Românii, în special în actuala capitală – acest lucru este dovedit ştiinţific. Este prea mare coincidenţa între istoria grea a oraşului, starea depresivă dovedită a bucureştenilor şi “cărţile de afurisanie” care au intrat pe acest teritoriu”, explică Dan Falcan. Despre ce e vorba? ”Să-l afle bubele lui Ghiezie în veacul veacului” În actele oficiale româneş