Balonarea, sindromul colonului iritabil, dar şi oboseala cronică şi durerile de cap pot fi consecinţe ale acestei tulburări. Frecvent confundate cu alergiile, intoleranţele alimentare sunt mult mai răspândite decât acestea, dar au manifestări mai ascunse.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, jumătate din populaţia Globului suferă de o formă de intoleranţă alimentară. Această problemă se manifestă cel mai adesea prin indigestii (crampe şi balonări, constipaţie sau diaree).
Însă, potrivit specialiştilor, incompatibilitatea cu anumite alimente poate sta şi la originea unor afecţiuni ale pielii, precum acneea, eczemele şi psoriazisul.
Migrenele, cefaleea, insomniile şi depresiile, dar şi manifestările respiratorii şi articulare au fost şi ele puse pe seama intoleranţelor alimentare.
„Intoleranţa alimentară este o consecinţă a reacţiilor adverse produse de anumite componente din alimente în cazul unor persoane", explică prof. dr. Dan Cheţa de la Institutul de Diabet şi Boli Metabolice „Nicolae Paulescu" din Bucureşti.
Cauza, deficitele enzimatice
Mecanismul apariţiei intoleranţei alimentare este insuficient cunoscut, dar se pare că la originea ei stă un deficit enzimatic. Potrivit specialiştilor, atunci când anumite enzime se produc în cantităţi insuficiente în organism, acesta nu mai digeră corespunzător unele alimente.
Astfel, la contactul cu o serie de compuşi pe care nu îi recunoaşte, organismul va produce imunoglobuline de tip IgG. Iar alimentele cel mai des implicate în procesele de intoleranţă alimentară sunt cele bogate în proteine, precum carnea, ouăle şi lactatele.
„Ambele tipuri de afecţiuni, alergia şi intoleranţa alimentară, acţionează prin mecanism imunologic, dar dacă în cazul alergiilor organismul produce imunoglobuline de tip IgE, în intoleranţele alimentare cresc nivelurile de I