Deficitul bugetar nu va putea depăși limita de 3% din PIB, iar datoria publică nu va avea voie să treacă de 60% din PIB, conform propunerilor de modificare a Constituției, anunțate de președintele Traian Băsescu.
Practic, modificările constituționale de acum înseamnă alinierea la criteriile impuse de Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992, care prevăd ca deficitul bugetar să nu depășească nivelul de 3% din PIB, iar datoria publică să nu fie mai mare de 60%. Ca și în cazul acestui tratat, modificările aduse Constituției prevăd faptul că aceste limite pot fi depășite în cazul „ivirii unor situaţii excepţionale cu impact negativ asupra finanţelor publice“.
În privința acordului european, formularea a fost îndelung criticată de specialiști pentru că a constituit scuza statelor care au depășit și plafonul de deficit, și pe cel de datorie publică.
Cine răspunde dacă deficitul devine „ilegal“
Preşedintele Traian Băsescu a precizat că în cazul nerespectării de către Guvern a prevederii privind deficitul bugetar şi a datoriei publice, potrivit proiectului de modificare a Constituţiei, premierul este primul care ar trebui să răspundă. Băsescu a afirmat că sancţiunile pentru nerespectarea prevederilor referitoare la deficit şi la datorie ar trebui să fie stabilite în Legea răspunderii Guvernului.
„Deci, acolo trebuie sancţiune penală pentru nerespectarea Constituţiei. La fel cum preşedintele, prin nerespectarea Constituţiei, se suspendă şi se merge la referendum, şi Guvernul va trebui sa aibă descrisă răspunderea penală pentru fiecare element de nerespectare a Constituţiei, într-o Lege a răspunderii Guvernului“, a afirmat Traian Băsescu.
Modificări importante
PARLAMENT UNICAMERAL Cele două elemente - Parlament unicameral și Parlament cu 300 de membri
DIZOLVAREA PARLAMENTULUI Reducerea de la 60 la 45 de zile a
