Contestarea existenţei "statului de drept" în România s-a petrecut săptămâna trecută la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, după cum au indicat surse comunitare pentru RFI.

La acea reuniune s-a discutat despre poziţia statelor membre privind aderarea Romaniei şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, care urmează să fie discutată joi în cadrul unui consiliu JAI (Justiţie şi Afaceri Interne). Cu această ocazie, ambasadorul olandez la UE a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un "stat de drept".

În cadrul întâlnirii s-au discutat concluziile care urmează să fie adoptate joi, la consiliul JAI. Potrivit informaţiilor obţinute de RFI, în proiectul documentului final se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României şi al Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

De asemenea, documentul prevede ca în septembrie, miniştrii europeni de Interne să se aplece din nou asupra acestui dosar.

Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Shengen nu au ridicat obiecţii asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda în schimb a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text.

Haga nu doreşte ca luna septembrie să fie menţionată drept momentul posibil la care miniştrii vor decide data aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. Miercuri, ziua clarificărilor în privinţa Schengen

Potrivit unor surse comunitare, poziţia Olandei va fi mai bine cunoscută miercuri, 8 iunie. În acea zi, Comisia pentru Securitate şi Justiţie a Parlamentului olandez va acorda Ministrului Securităţii şi Ministrului Imigraţiei un mandat de negociere privind poziţia Olandei în cadrul Consiliului JAI din 9 iunie.

Din cauza component