Scandalul castraveţilor infectaţi cu bacteria E.coli îi afectează pe producătorii români în primul rând prin reducerea consumului local şi apoi ca urmare a stopării exporturilor, acestea reprezentând o mică parte din vânzările producătorilor români.
"Este o problemă pentru că noi avem de suferit din această cauză, în ultima perioadă ne-au scăzut vânzările în mod acut", a declarat pentru ZF Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe Matca.
Fermierii din comuna Matca (Galaţi), unul dintre cele mai importante centre în producţia de legume din România, cultivă castraveţi şi alte legume în sere care se întind pe 600 de hectare. Mircea Croitoru crede că nicio altă localitate din România nu poate egala producţiile din Matca, dar şi că "fabrica de castraveţi" ar putea fi una dintre cele mai mari din Europa în condiţiile în care o bună parte din producţie ajunge în Polonia, Ungaria, Germania sau Moldova.
"Nu numai că suntem cei mai mari producători din ţară, ci poate şi printre cei mai mari din Europa."
Adrian Rădulescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), a declarat recent pentru Pro TV că producătorii români exportă în fiecare zi 160 de tone de castraveţi de seră (lungi), care sunt livraţi către piaţa occidentală. În aceste condiţii, producătorii români de castraveţi ar trebui să livreze la extern în fiecare an 19.200 de tone de castraveţi.
Cifrele lui Adrian Rădulescu sunt surprinzătoare pentru că anul trecut producătorii români au trimis la export, conform datelor MADR, 21.000 de tone de legume, ceea ce ar însemna că exporturile de castraveţi acoperă aproape toată cantitatea de legume vândută la extern.
Valoarea celor 21.000 de tone de legume trimise la export se ridică la 37,8 milioane de euro, în creştere valorică cu 63% faţă de anul trecut.
Cu toate acestea ponder
