Preşedintele Băsescu a absentat de la summitul Europei Centrale şi de Est de la Varşovia, desfăşurat sub egida preşedintelui american Barack Obama. Gestul nu a fost unul impulsiv, având în vedere că atât şeful de stat, cât şi ministrul de Externe au semnalat anterior rezervele Bucureştiului datorate participării la reuniune a preşedintelui kosovar, doamna Atifete Jahjaga. România se numără printre cele cinci state membre UE care nu recunosc suveranitatea Kosovo, obţinută pe criterii etnice, şi care rămân îngrijorate de precedentul creat în 2008, o dată cu recunoaşterea unui teritoriu secesionist de către cea mai mare parte a statelor lumii.
Decizia preşedintelui se va fi bazat, probabil, pe o combinaţie de factori - pe de o parte, nevoia de a salvgarda interesul naţional, iar pe de alta din solidaritate faţă de Serbia, un stat vecin şi perceput drept prieten de multă vreme. Traian Băsescu a ţinut să explice, într-o apariţie televizată, că o întâlnire dintre el şi înaltul demnitar kosovar cu ocazia unei astfel de reuniuni internaţionale ar fi creat, de fapt, încă un precedent: „Mâine s-ar putea să ne trezim că o ţară organizatoare ne invită să venim şi în stânga mea e Smirnov, preşedintele autointitulat al Transnistriei" - o juxtapunere care i-ar conferi celui din urmă, evident, o nesperată legitimitate. Băsescu a susţinut, de-a lungul anilor, Serbia în eforturile ei de consolidare a unei democraţii viabile după o perioadă dezastruoasă din istoria sa, în care statul ajunsese captiv în mâinile extremiştilor şi comuniştilor duri - principalii vinovaţi pentru sângeroasa prăbuşire a Iugoslaviei. Arestarea şi extrădarea la Tribunalul de la Haga a fostului lider militar al sârbilor din Bosnia Ratko Mladici, autorul masacrului de la Srebrenica, a constituit un pas decisiv făcut de Serbia pe calea reabilitării ei internaţionale. Oricine cât de cât la curent