Exporturile către Cehia şi Germania au fost oprite şi nici piaţa internă nu mai primeşte toată marfa pentru că a scăzut cererea. O parte a pierderilor ar putea fi acoperite de Comisia Europeană, dacă instituţia va da curs solicitării Ministerului Agriculturii.

Producătorii români de castraveţi şi-au văzut afacerile apropiindu-se cu paşi repezi de faliment în ultimele două săptămâni, de când a apărut isteria legată de legumele contaminate cu bacteria E. coli enterohemoragică. Atât partenerii externi, cât şi cei locali au refuzat să mai preia cantităţile la care se angajaseră prin contracte, din cauză că nu mai au cui să le vândă. Producătorii se plâng că nu mai pot distribui legumele nici măcar cu titlu gratuit, după ce primarii din mai multe localităţi din jurul Bucureştiului au refuzat să le preia şi să le distribuie la centrele de ocrotire a copiilor sau bătrânilor.

„Nu mai este cerere, nu putem da marfa nici măcar gratis. Primarii au refuzat castraveţii, dar cred că e vorba de incultură şi de o psihoză creată artificial. Noi am trimis probe la ANSVSA, autoritatea pentru siguranţa alimentelor, şi le putem oferi acte că marfa este în regulă, dar ei nu vor să o accepte", susţine Cristian Rusu, director la Sere Pipera.

Acesta mai precizează că are pe stoc aproape 3.000 de tone de castraveţi şi zilnic sunt recoltate alte 250 de tone. Marfa nu poate fi distribuită retailerilor deoarece cererea pe piaţa internă a scăzut foarte mult, din cauza cumpărătorilor care evită să mai achiziţioneze castraveţi de teamă că se vor îmbolnăvi. În disperare de cauză, producătorii vor să ceară Ministerului Muncii şi altor instituţii ale statului să dea undă verde pentru a putea dona marfa nevândută la căminele de copii, azilele de bătrâni, penitenciare etc.

„Suntem nevoiţi să aruncăm marfa"

Cel mai mult au de pierdut producătorii care îşi dis