Dincolo de partea plină a paharului arătată de Emil Boc care a promis că reorganizarea administrativă va rezolva rapid problema absorbţiei banilor europeni, lucrurile sunt departe de fi lămurite. Opţiunea de a înfiinţa superjudeţe pe scheletul actualelor regiuni de dezvoltare încurcă în an preelectoral atât calculele oamenilor puterii, cât şi pe cele ale opoziţiei, care văd cum le scapă printre degete atât funcţii, dar mai ales bani. Ridică însă, în acelaşi timp, miza pentru o eventuală bătălie electorală dată pe coordonatele propuse de PDL. Din toate calculele cel mai prost iese PNL.

Bătălii între colegi şi aliaţi

Vehicule electorale până acum, prin rolul de decizie în ceea ce priveşte distribuţia resurselor financiare şi umane, cei peste 40 de şefi de consilii judeţene se văd, în scenariul prezentat de Emil Boc, nevoiţi să renunţe la influenţa lor în favoarea unui număr decidenţi restrâns drastic. Mai mult, bătălia se va muta în interiorul propriilor partide, deoarece topirea actualelor judeţe în regiunile de dezvoltare care le vor prelua atribuţiile îi pune în situaţia de a-şi disputa supremaţia în faţa colegilor mai vechi sau mai noi. Varianta propusă de PDL pune cele mai mari probleme nou-născutei USL. Şi asta pentru că restrângerea la un număr de opt a consiliilor judeţene/regionale diminuează disponibilitatea PSD de a lăsa loc pe funcţii PNL, în condiţiile în care concurenţa în propriul partid va fi mult mai mare. De exemplu, în regiunea Sud-Est, tandemul de la Constanţa Radu Mazăre-Nicuşor Constantinescu şi-ar disputa influenţa cu baronul de Vrancea Marian Oprişan. Situaţia ar fi similară în regiunea Sud-Muntenia unde în competiţe ar intra personaje de calibrul lui Liviu Dragnea sau Constantin Nicolescu, lăsându-i practic fără şanse pe liberalii George Filipescu(Călăraşi) şi Dumitru Beianu (Giurgiu).

CLICK pentru a MĂRI

S