Situaţia pieţei de capital de la Bucureşti şi exerciţiile de simulare pe termen mediu şi lung te obligă în egală măsură să vezi atât partea goală, cât şi pe cea plină a paharului, cu toate semnele de întrebare referitoare la cât de plin ar putea fi paharul bursei noastre.

Abordarea utilitaristă presupune să privim dincolo de "performanţele" istorice. Pesimismul nu ar fi productiv, în aceeaşi măsură însă în care nu ar fi de bun augur nici afişarea unui optimism nonşalant cu privire la viitorul BVB. O astfel de atitudine ar părea desprinsă flagrant de realitatea ultimilor ani.

BVB încape într-un CEZ

Iar realitatea rece a cifrelor este chiar mai dură decât s-ar aştepta şi mulţi dintre cei familiarizaţi. BVB are o capitalizare de circa 18 miliarde euro (incluzând segmentul Rasdaq şi făcând abstracţie de Erste Group Bank AG), aproximativ cam cât CEZ, cea mai importantă companie din Cehia, o ţară cu jumătate din populaţia României. Chiar şi după listarea Proprietatea, BVB a ajuns la o lichiditate de referinţă de circa zece milioane de euro pe şedinţă, în timp ce CEZ a generat în ultimele trei luni tranzacţii de peste 20 milioane de euro. La fel şi OMV, în timp ce PKO BP şi OTP, cele mai reprezentative bănci listate din Polonia şi Ungaria au înregistrat în aceeaşi perioadă o lichiditate medie zilnică de circa 30 milioane euro.

Astfel de comparaţii dezvăluie dezechilibre dramatice care nu mai apar atât de surprinzătoare dacă analizăm contraperformanţele bursei noastre în privinţa listării unor noi companii importante. Oferta publică iniţială cea mai importantă de la BVB rămâne încă cea a Transgaz cu 64 milioane de euro, aceasta fiind închisă la sfârşitul anului 2007. Ultimii doi ani, 2009 şi 2010, nu au adus nicio ofertă la BVB. Practic, ultimul exerciţiu de listare la bursă a fost realizat de Teraplast în aprilie 2008, acesta fiind totodată şi cea m