Euroaleşii dezbat astăzi, în plen, raportul privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Votul va avea loc mâine. Votul Parlamentului e o condiţie necesară, nu şi suficientă. Decizia o are Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne.
Votul europarlamentarilor reprezintă însă un semnal important, pe care Consiliul nu are cum să-l ignore. Poziţionările euroaleşilor vor fi însă diferite, chiar în cadrul marilor grupuri politice, susţin liderii lor.
De asemenea, votul pe ţări va indica în mod clar verdictul aşteptat la Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne.
Este vorba mai ales de reprezentanţii partidelor de guvernământ din ţările „sceptice" - Franţa, Germania, Finlanda, Olanda şi, într-o anumită măsură, Danemarca.
Grupul europarlamentarilor danezi a trimis la sfârşitul lunii aprilie, propriului guvern, o scrisoare deschisă în care i-a cerut să se pronunţe împotriva admiterii României şi Bulgariei.
Cabinetul de la Copenhaga nu a dat un răspuns oficial acestei cereri, dar Danemarca a reintrodus, recent, controlul la frontierele proprii spre nemulţumirea Comisiei Europene. Germania, iniţial de partea Franţei în chestiunea aderării celor două ţări, şi-a mai nuanţat poziţia.
Dacă raportul pe justiţie al celor două ţări, care va fi prezentat în această lună, va fi unul pozitiv, România şi Bulgaria pot adera la Schengen, au declarat politicienii germani. Voturi importante pot veni din rândurile euroaleşilor britanici.
Europarlamentarul liberal-democrat din Londra, Sarah Ludford, a declarat, pentru „Adevărul Europa", că va vota pentru aderarea celor două ţări.
„Guvernul britanic susţine aderarea României şi Bulgariei atât timp cât toate criteriile sunt îndeplinite. Părerea mea personală este în conformitate cu cea a Comisiei LIBE din PE, şi anume că România şi Bulgaria sunt pregătite să int