Guvernul Boc ar putea aproba chiar în această săptămână un proiect de act normativ de reorganizare administrativ-teritorială a ţării, proiect în urma căruia prefecturile şi Consiliile judeţene ar putea fi desfiinţate sau li se va reduce drastic din influenţă, o parte dintre atribuţiile lor curente urmând să fie preluate de primării.
România ar urma să aibă opt regiuni pe modelul actualelor regiuni de dezvoltare. Nu este însă limpede dacă judeţele actuale ca unităţi administrativ-teritoriale vor fi desfiinţate sau doar atribuţiile lor vor fi restrânse - declaraţiile de ieri ale premierului Emil Boc fiind destul de vagi.
Este însă posibil ca noţiunea de "judeţ" să fie extinsă la nivelul unei regiuni, la fel cea de "prefectură", caz în care Constituţia nu trebuie modificată întrucât ea stipulează doar existenţa judeţelor şi a prefecturilor, nu şi numărul şi dimensiunea lor (art. 3 din Constituţie: "Teritoriul este organizat sub aspect administrativ în comune, oraşe şi judeţe").
Premierul Emil Boc a susţinut, după o întâlnire cu parlamentarii partidului, pe care a încercat să-i convingă de urgenţa unei astfel de măsuri, că modificarea administrativ-teritorială este necesară pentru ca România să nu-şi submineze şansele de a atrage bani europeni.
Potrivit premierului, atribuţiile care ţin de serviciile deconcentrate sau de consiliile judeţene trebuie să fie preluate de primării.
La nivelul consiliilor judeţene (care ar putea coincide cu regiunile) vor rămâne politicile de dezvoltare regională, de absorbţie de fonduri europene, de distribuire de fonduri pentru investiţii, drumuri, mediu, a susţinut şeful Guvernului. Argumentul său suprem: actuala structură administrativ-teritorială datează din 1968, este "de sorginte comunistă" şi nu poate absorbi banii europeni, care sunt în mare parte alocaţi regiunilor.
Săptămâna trecută preşedi
