Foto: Dan Marinescu / Jurnalul Naţional Ideea că inflaţia apare pentru că o ţară tipăreşte bani este total depăşită. Aceasta este concluzia unui seminar pe teme de politică monetară, desfăşurat ieri la BNR. În lumea modernă moneda este creată nu numai de băncile centrale, care pot tipări bani, ci şi de băncile comerciale, care dau credite, şi de instituţiile care emit titluri de stat.
"Banca Naţională tipăreşte bani, dar numerarul este doar o bucăţică din masa monetară a României. Cu toate acestea se spune că inflaţia apare pentru că BNR tipăreşte bani. Nu este corect pentru că nu avem o creştere explozivă a numerarului", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Dacă până acum 10 ani când ne gândeam la bani aveam în vedere mai mult numerarul care circula, adică bacnote şi monezi, astăzi lucrurile s-au schimbat mult. "Banii" virtuali de pe card, creditele de la bănci, titlurile de stat emise de Ministerul de Finanţe, alte titluri de valoare emise de diverse instituţii sunt incluse astăzi în masa monetară, în sensul larg al cuvântului. Pentru a face faţă acestor sofisticări economiştii vorbesc deja de masa monetară M1, care include numerarul în circulaţie plus depozitele pe maximum 3 zile, de masa monetară M2, care mai adaugă şi depozitele pe maximum 3 ani, şi de masa monetară în sensul larg M3, care cuprinde în plus şi toate activele nete (credite şi toate instrumentele financiare) interne şi externe.
În acest moment în România masa monetară M3 se ridică la 196,484 miliarde de lei, din care doar 77,893 miliarde lei sunt numerar în circulaţie sau depozite pe termen de maximum 3 zile. Restul sunt depozite, banii de pe carduri, titluri de stat etc.
Şi totuşi, ce corelaţie este între masa monetară şi inflaţie?
Mugur Isărescu a precizat că, pe termen lung, creşterea semnificativă a masei moneta
