Cutremurul a cauzat, pe lângă efectele umanitare, şi pagube în valoare de aproape 10 miliarde de dolari. Pe lângă organizaţiile umanitare care au intervenit în Haiti şi care încă ajută la reconstrucţie, o serie de actori internaţionali au promis ţării un ajutor în valoare de miliarde de dolari. La conferinţa donatorilor, din martie 2010, sub egida ONU, s-au înregistrat sume record, 5,6 miliarde de dolari fiind promişi, în 2010 şi 2011, de statele participante pentru reconstrucţia Haiti. SUA s-au angajat să doneze cel mai mult: 1,7 miliarde de dolari. În ciuda acestor cifre, mare parte din banii promişi au fost folosiţi pentru a plăti o parte din datoria externă a ţării şi nu pentru efortul de reclădire.

Reconstrucţia este încă dificilă. În primul rând, rămăşiţele cutremurului nu au fost încă îndepărtate pentru a putea permite noilor construcţii să apară. Peste 10 milioane de metri cubi de dărâmături, rămase după prăbuşirea a sute de mii de case, nu au fost înlăturate, mai ales din capitala Port-au-Prince. Într-un plan de reconstrucţie propus de guvern în martie 2010, pe lângă eforturile de urgenţă pe termen scurt (18 luni), există o strategie pe termen lung (10 ani), ce vizează măsuri economice, sociale, instituţionale, dar şi de prevenire a vulnerabilităţii în faţa dezastrelor naturale.

Perioada postcatastrofă a coincis cu perioada electorală. În acest context a avut loc şi reîntoarcerea foştilor lideri din exil. Mai întâi, „Baby Doc“ sau Jean-Claude Duvalier, fiul dictatorului Duvalier, el însuşi la putere între 1971 şi 1986; apoi şi Jean-Bertrand Aristide, preşedintele demis (la putere în trei perioade: 1990-1991, 1994-1996 şi 2000-2004). Aceste două reveniri au agitat spiritele de teama reimplicării acestora în politica haitiană. De fapt, perioada ce a precedat cutremurul din 2010 şi care a coincis cu preşedenţia lui René Préval (2006-2011) a văzut