Graba cu care PDL vrea să „redeseneze“ România prin comasarea actualelor judeţe în mai multe regiuni nu este văzută cu ochi buni de liderii UDMR, conştienţi de pericolul pierderii funcţiilor la nivel local. Democrat-liberalii ar vrea concentrarea puterii administrative în opt regiuni, care se vor numi tot judeţe, în timp ce Uniunea ţine la împărţirea în 16 regiuni.
Cele 41 de judeţe plus municipiul Bucureşti ar urma să fie comasate în aşa fel încât să se ajungă la opt sau maximum 12 judeţe mari, care să respecte în principiu actuala împărţire pe regiuni, prevăzută în lege. Acestea vor fi conduse în continuare de preşedinţi de consilii aleşi prin vot uninominal într-un singur tur de scrutin, conform planurilor PDL.
Noile unităţi administrative se vor numi tot judeţe, şi nu regiuni, pentru a evita astfel modificarea Constituţiei. Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că propunerea democrat-liberalilor nu a fost încă discutată în Coaliţie, apreciind-o drept „forţată". „Mi se pare forţat să mergi şi să faci astfel de judeţe, să-i faci pe oameni să bată 300-400 de kilometri să-şi rezolve problemele. UDMR a depus anul trecut un proiect privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare şi pe acesta noi putem discuta. Am plecat de la constatarea că cele opt regiuni nu sunt coerente şi am avea nevoie de 15‑16 regiuni de dezvoltare sau chiar 14, dar trebuie o dezbatere profundă", a spus ministrul Culturii.
De ce sunt nemulţumiţi liderii maghiari
Adeptul unei discuţii care să aibă ca punct de plecare proiectul UDMR s-a declarat şi ministrul Laszlo Borbely. „Noi insistăm pentru comasarea celor trei judeţe: Mureş, Harghita şi Covasna. Trebuie să discutăm, nu ştim care sunt intenţiile PDL. Nu putem epuiza acest subiect într-o săptămână", a spus Borbely.
În opinia şefului senatorilor UDMR, Fekete Andras Levente, dezbaterile ar trebui să fie î
