Altădată una dintre cele mai căutate destinaţii turistice din Europa, Grecia astăzi "butoiul cu pulbere" din regiune. Demonstraţii, greve, măsuri de austeritate, privatizări, împrumuturi sau ajutor internaţional sunt sintagmele cele mai folosite în prezent atunci când subiectul este "Grecia".
Cu o datorie externă de peste 160% din produsul intern brut, Grecia este statul din zona euro cel mai expus riscului de a intra în faliment.
În aceste condiţii, după ce nu a reuşit să vândă vreun activ de la aprobarea programului de finanţare de 110 miliarde de euro de acum un an, Grecia s-a angajat să accelereze privatizările şi să obţină 50 de miliarde de euro până în 2015.
Programul de privatizare în valoare de 50 miliarde de euro aprobat de guvernul Greciei reprezintă doar circa 20% din totalul activelor deţinute de guvern, care ar putea fi vândute pentru a obţine numerar, că parte a eforturilor de reformare a ţării.
„Grecia este un caz special, este un guvern care are un portofoliu extraordinar de active. Acest fapt crează o oportunitate care nu există în altă parte", a afirmat Antonio Borges, director pentru Europa al Fondului Monetar Internaţional.
Analiştii apreciază că strategia Greciei de a vinde companiile care au pierderi este una rezonabilă, fiind o decizie înţeleaptă să mai aştepte, în speranţa că pieţele îşi vor reveni, înainte de a scoate la vânzare activele mai profitabile.
Astfel, guvernul îşi va vinde participaţiile la companiile OTE Telekom, Postbank, porturile din Atena şi Salonic, compania de furnizare a apei din Salonic, un aeroport din Atena sau la subsidiarele internationale ale bancilor elene în cadrul programului de privatizare.
Executivul elen nu a dat foarte multe detalii în privinţa preţurilor pentru aceste active ori despre calendarul vânzărilor.
410 milioane de euro pentru 10% din OTE către Deut
