Prin Legea nr. 315/2004, România a fost împărţită în opt regiuni de dezvoltare: Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui), Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea), Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman), Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea), Vest (Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş), Nord-Vest (Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş), Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu) şi Bucureşti-Ilfov.
De la această „schemă" începe discuţia în coaliţia la guvernare, dar numărul viitoarelor unităţi administrativ teritoriale poate creşte în urma negocierilor. Aceasta deoarece UDMR îşi menţine dorinţa ca România să fie împărţită în 16 regiuni, iar una dintre acestea să fie formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. De altfel, UDMR a depus două proiecte de lege, în acest sens, în 2008 şi, respectiv, 2010. Cel mai avansat ca procedură legislativă este al doilea: a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului, a fost adoptat tacit de Senat şi se află la Comisia de administraţie publică a Camerei Deputaţilor.
Un indiciu până unde sunt dispuşi democrat-liberalii să meargă în negocierile cu partenerii de la UDMR a fost oferit de deputatul PDL Sulfina Barbu: „Dacă plecăm de la criteriile unităţilor teritoriale la nivel european, ne uităm pe nomenclator, eu cred că (e nevoie de) minim opt, maxim 12 regiuni, ca să ne încadrăm în aceste criterii".
Va fi păstrată denumirea de judeţ
Indiferent de numărul final al noilor unităţi administrativ-teritoriale, va fi păstrată denumirea de judeţ, din motive de Constituţie. Legea fundamentală prevede, la alin. 3, art. 3, că „teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe". Iar cum proiectul de revizuire lansat în discuţie nu
