Nu cred ca exista in Romania domeniu mai blestemat decat Sanatatea, incaput mereu pe mana unor oameni care si atunci cand doresc sa faca bine habar nu au cum sa o faca si nu reusesc sa inchege nici macar o schita de viziune in interesul medicilor si al pacientilor. Iar actualele conduceri ale Ministerului Sanatatii si CNAS nu fac exceptie, renuntand la ceea ce poate fi bun, dar perseverand pe drumul iadului.
Cred ca reforma internarilor, propusa initial de seful Casei de Sanatate pe baza studiului realizat in 2006, nu era in esenta un lucru rau, dimpotriva, caci cea mai mare risipa din sistemtul sanitar nu este la nivelul medicinei primare, ci tocmai in spitale, mereu supraagolomerate inclusiv cu cazuri care pot fi foarte bine tratate in ambulatoriu. Doar ca Lucian Duta a manageriat atat de prost o idee buna incat a facut-o praf.
Daca intoducerea criteriilor pentru urgente ar fi fost covenita cu organismele reprezentative ale doctorilor, in frunte cu Colegiul Medicilor, astfel incat ele sa fie adaptate pe specialitati si sa asigure garantii pentru internarile justificate in afara criteriilor, sunt convinsa ca aceasta reforma ar fi avut o sansa de reusita. Iar daca dl. Duta cauta medicii care se plimba pe banii firmelor de medicamente tot in spitale ar trebui sa-i caute, nu in medicina primara care opereaza mai mult cu retete gratuite si compensate ce dau o foarte mica libertate de miscare in privinta produselor prescrise.
Dar ca sa inchizi robinetul internarilor, trebuie sa ai mai intai o retea de medicina primara, adica de medici de familie, foarte bine pusa la punct. Insa Casa de Sanatate nu numai ca e foarte departe de asa ceva, dar mai si poarta un razboi nemilos, de exterminare aproape cu cea existenta, asa cum e ea.
Viitorul suna sumbru pentru medicii de familie conform noilor reglementari pe care pana la urma tot