Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat ieri că nu este corect să se spună că inflaţia din România apare pentru că BNR tipăreşte bani, deoarece nu avem o creştere explozivă a numerarului.

„Banca Naţională tipăreşte bani, iar numerarul este numai o bucăţică din masa monetară din România. Şi cu toate acestea, cuvântul se foloseşte: inflaţia apare pentru că Banca Naţională tipăreşte bani... Nu este deloc corect să foloseşti pentru România din acest moment, pentru că chiar nu avem o creştere a numerarului explozivă“, a spus Isărescu.

El a adus două exemple prin care a arătat cum, în trecut, inflaţia ridicată nu a avut legătură cu o creştere a masei monetare: arieratele statului şi creditul în valută.

„La noi au apărut două lucruri care ne-au dat total peste cap şi ne-au arătat cât de periculos este să te ancorezi cu politica unei ţări şi cu soarta unei ţări într-o singură direcţie. Şi poate că aceasta ne-a determinat să mergem spre ţintirea inflaţiei. În anii ‘90, ţineam masa monetară destul de strâns, 20% creştere. Inflaţia era 300%. ... Apăruseră arieratele întreprinderilor de stat“, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a precizat că toate subvenţiile implicite şi o masă monetară necreată de banca naţională, ci de întreprinderi, duceau la un deficit cvasifiscal de 20% din PIB perfect compatibil cu o inflaţie de 300%.

„Întreprinderile erau de stat, nu se puteau închide. Plăteau numai creditorii puternici: muncitorii, conducerea şi eventual nişte amici. Dar nu plăteau bugetul statului, nu plăteau utilităţile. Erau aceştia bani? Bineînţeles că erau bani necreaţi de BNR“, a precizat Isărescu.

De asemenea, Isărescu a explicat că prin întărirea politicii monetare în anii 2005-2006 au fost atrase capitaluri speculative.

„După aproape 15 ani, prin 2005-2006, altă perversiune, ca să o numesc aşa: a apărut credit