Neplata datoriilor acumulate de companiile de stat creează "bani artificiali" şi poate da peste cap orice calcul al BNR.
Când inflaţia este mare, contrastând cu dinamica ofertei de bani puşi pe piaţă de Banca Naţională şi cu mărimea deficitului bugetar, cauza este comportamentul companiilor de stat, care produc "bani artificiali" prin acumularea de datorii pe care nu le mai onorează - acesta este diagnosticul pus de Mugur Isărescu (desen), guvernatorul BNR, pentru inflaţia aparent inexplicabilă de 300% de la începutul anilor '90.
Datele s-au schimbat, însă problema este încă de actualitate, după mai bine de douăzeci de ani în care, teoretic, economia a fost într-un proces continuu de reformă: cu o creştere a ofertei primare de bani (masa monetară în sens restrâns) de numai 2% şi un deficit bugetar în scădere, inflaţia accelerează vizbil, ajungând în aprilie la 8,3%.
BNR are ca ţintă oficială aducerea inflaţiei în intervalul 2%-4% (cu punctul central de 3%) până la sfârşitul anului, însă în mai a admis că propriile prognoze indică mai probabil un nivel de 5,1%.
"Trebuie să recunosc că acest lucru nu a fost uşor să-l înţeleagă nici de la FMI (Fondul Monetar Internaţional - n. red.).
L-am înţeles şi noi destul de greu. Hai să umblăm cu şurubelniţa la economia reală", spune Isărescu. Rostit ieri în deschiderea unui colocviu pe teme de politică monetară organizat la sediul BNR, îndemnul - legat de situaţia din anii '90 - pare să facă un arc peste două decenii.
Lecţiile de istorie recentă sunt de altfel unul din ingredientele nelipsite din discursurile guvernatorului Isărescu, instalat în palatul din Strada Doamnei încă din anul 1990.
Acordul de tip preventiv încheiat în această primăvară cu FMI şi Comisia Europeană, în prelungirea celui din 2009 prin care România a împrumutat aproape 20 de miliarde de euro, prevede tocmai obi
