România ar trebui să grăbească privatizarea companiilor la care statul este încă acţionar.

Uniunea Europeană avertiza, în urmă cu ceva vreme, că Grecia nu-şi va reveni dacă nu va începe cât mai repede planul de privatizare. Estimările indică că Guvernul de la Atena ar putea obţine aproximativ 50 de miliarde de euro până în 2015 din vânzarea activelor deţinute de stat.

Consider că şi România ar trebui să grăbească privatizarea companiilor la care statul este încă acţionar. Pe lângă sumele deloc de neglijat care ar putea intra în vistieria ţării (colegii mei de la „Forbes România" au estimat că acestea ar putea varia între cinci şi zece miliarde de euro, în funcţie de pachetele de acţiuni vândute), autorităţile ar face şi economii serioase la buget. Pe de-o parte ar scăpa de finanţarea societăţilor cu pierderi, iar pe de altă parte ar decăpuşa economia de firmele dubioase care roiesc în jurul companiilor cu acţionariat de stat.

Poşta Română, CFR Marfă, Tarom, Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sunt doar câteva firme care şi-ar găsi cu siguranţă un cumpărător. Privatizarea ar trebui făcută prin intermediul bursei. Prin această operaţiune s-ar revitaliza piaţa autohtonă de capital (aflată în letargie de mai multă vreme) care ar atrage astfel privirile marilor investitori asupra ţării noastre. În plus, statul ar mai strânge ceva bănuţi la puşculiţă din impozitele pe care le-ar încasa în urma tranzacţiilor făcute pe bursă.

Mai mult decât atât, Guvernul ar trebui să vândă toate proprietăţile aflate în portofoliul Regiei Autonome - Administraţia Patrimoniului şi Protocolului de Stat. Această instituţie deţine zeci de apartamente, vile, cabane şi hoteluri care nu fac altceva decât să sugă bani de la buget, întrucât întreţinerea lor este extrem de costisitoare.

Este adevărat că atât preşedintele Băsescu, cât şi premierul Boc