Primele estimări privind pagubele produse de epidemia E.coli se ridică la 400 de milioane de euro şi nimeni nu poate da garanţii că pierderile vor fi vreodată recuperate. Valoarea va mai creşte însă în perioada următoare deoarece numai zece state europene şi-au raportat deocamdată pierderile.
Chiar dacă în România nu s-a descoperit încă nicio infecţie cu această bacterie, teama oamenilor de a mai cumpăra castraveţi i-a făcut pe producători să distrugă zeci de tone de legume.
Astfel, pagubele din România reprezintă puţin peste 2% din estimările actuale, adică nouă milioane de euro. Bilanţul final va fi însă ceva mai mare. Bacteria a lovit mai multe ţări şi nu toate au raportat estimările de pierderi.
Cea mai mare pagubă a fost consemnată de Spania. După ce s-a crezut că bacteria ar proveni de la castraveţii iberici, fermierii au înregistrat pierderi de 200 de milioane de euro. Adică jumătate din suma estimată până acum.
Pe a doua poziţie se află Olanda, cu pierderi de 80 de milioane de euro, în timp ce Franţa şi Germania au avut pagube de câte 30 de milioane de euro fiecare. Toate speranţele producătorilor se îndreaptă acum către Uniunea Europeană, de unde speră să obţină mai mulţi bani pentru pierderile suferite.
Comisia Europeană a propus deocamdată compensaţii de 150 de milioane de euro pentru fermierii europeni afectaţi. Sumele reprezintă însă doar o treime din pagubele consemnate de agricultori.
Primele estimări privind pagubele produse de epidemia E.coli se ridică la 400 de milioane de euro şi nimeni nu poate da garanţii că pierderile vor fi vreodată recuperate. Valoarea va mai creşte însă în perioada următoare deoarece numai zece state europene şi-au raportat deocamdată pierderile.
Chiar dacă în România nu s-a descoperit încă nicio infecţie cu această bacterie, teama oamenilor
