Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, şi Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, spun că nu este deloc surprinzătoare decizia Olandei de a cere amânarea integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Sursa: Andreea Tănase

Cristian Ghinea a declarat pentru EVZ că nu e o surpriză declaraţia ministrului pentru imigraţie olandez, Gerd Leers, pentru că Olanda a legat mereu tema aderării la Schengen de progresele pe care le fac cele două ţări în domeniile justiţie şi afaceri interne. Este puţin incorect, consideră Ghinea, pentru că "înţelegerea noastră nu implica şi justiţia, dar ei profită de orice ocazie, având în vedere problemele din România şi Bulgaria în lupta anticorupţie".

Este o legătură politică între cele două teme. olandezii au mai spus-o, au fost critici de mai multe ori, o spun şi o repetă de câte ori au ocazia: România trebuie să rezolve problema corupţiei, precizează analistul. În opinia acestuia, dacă vorbim strict de criteriile de aderare la Schengen, nu este corectă decizia Olandei, dar, dacă ne referim la comportamentul României, care după ce s-a văzut în UE nu a mai continuat reforma justiţiei, poziţia olandezilor este corectă.

Putem negocia mai departe

Cristian Pârvulescu spune, de asemenea, că nu trebuie să ne mire poziţia Olandei, deja cunoscută, oficialii de la Haga criticând şi până acum România în privinţa capacităţii de a construi statul de drept. Franţa şi Germania şi-au atras în cercul "româno-scepticilor şi bulgaro-scepticilor" alte state, în care partidele extremiste joacă un rol important: Olanda, Danemarca şi Finlanda, remarcă Pârvulescu.

Această decizie nu trebuie, însă, să împiedice România să continue negocierile, pentru a ajunge la o soluţie de compromis. Varianta ungară, de aderare în etape, ar putea fi valabilă şi pentru noi, adaugă Cristian