- continuare din numărul trecut –
A lucrat timp de aproape patru decenii în serviciile speciale româneşti. A cunoscut două regimuri politice, fiindu-i apreciată expertiza pe domenii de interes deosebit de sensibile. A susţinut cursuri de pregătire o perioadă îndelungată în instituţii ce pregătesc specialişti în probleme de informaţii şi contraspionaj. Este autor a numeroase studii şi comunicări, precum şi a trei volume foarte apreciate. O conştiinţă care vibrează româneşte într-o vreme a globalizării conştiinţelor. Un om care nu ezită să arate cu degetul. Într-un incitant interviu, Aurel Rogojan, general de brigadă S.R.I. (în rezervă), pune punctul pe „i”, în probleme de interes internaţional şi naţional.
Reporter: Prin anii ’90-’95, era un fapt de mare onoare dacă obţineai o bursă Soros. Erai cu adevărat intelectual, cu recomandări solide pentru ocuparea unor funcţii importante – chiar şi fără o operă – dacă reuşeai să obţii şi să te instruieşti în străinătate cu o asemenea bursă. De fapt ce au fost bursele Soros? De ce o asemenea generozitate din partea lui George Soros, un om destul de contestat în plan internaţional?
Aurel Rogojan: Soros face exact acelaşi lucru pe care îl făcea Moscova prin anii 50, când racola tineri din întreaga lume. Exista un fel de universitate internaţională, încă de prin anii`30. Soros nu este decât o altă faţetă a ceea ceea ce făcea atunci Moscova! Nu i se mai spune “ internaţionalism”, ci “societate deschisă”. Casa comună din Atlantic la Urali.
Reporter: Şi în acest context, nu pot să nu fac apel la istorie, gândindu-mă la reacţiile – juste în cea mai mare parte – ale mai marilor din conducerea de partid şi de stat din România, de după 1965, faţă de cei care făcuseră studii în U.R.S.S. şi care mai veniseră şi căsătoriţi de acolo. Discret, şi fără prea multe explicaţii, au fost numiţi în funcţii în ca
