Într-un editorial publicat în The Atlantic, jurnalistul John Hendel scrie că două dintre "cele mai mari instituţii transnaţionale din lumea occidentală", UE şi ONU, ar putea să se afle, în curând, într-o "bătălie complexă şi ideologică" în ceea ce priveşte Internetul.
Săptămâna trecută, ONU a lansat un "raport îndrăzneţ", care susţine că, mai ales în contextul revoluţiilor din Orientul Mijlociu, Internetul este un catalizator pentru mai multe drepturi ale omului, printre care libertatea de exprimare şi schimbul democratic de idei.
Raportul scrie că opiniile publicate pe Internet pot "ofensa, şoca sau deranja" guvernele ţărilor respective, dar oamenii trebuie să se poată exprima liber pe Internet.
Frank LaRue, raportorul pentru libertatea de exprimare al ONU, spune că folosirea tehnologiei pentru a bloca sau a filtra conţinutul siteurilor violează obligaţia statelor de a garanta libertatea de expresie.
UE vrea eliminarea informaţiilor "ruşinoase, depăşite sau invazive"
"Sună minunat", scrie Hendel, "dar problema e că drepturile de care vorbeşte LaRue intră în contradicţie cu trendul care a luat amploare în Europa în ultimii ani". Multe ţări de pe bătrânul continent aprobă dreptul individual "de a fi uitat". Cu alte cuvinte, orice persoană poate cere eliminarea paginilor de pe internet care fac referire la ea.
UE argumentează că, astfel, utilizatorii îşi pot controla "identitatea digitală" şi pot elimina informaţiile ruşinoase, depăşite sau invazive. Hendel dă exemplul agenţiei de protecţie a datelor din Spania, care a cerut în februarie companiei Google să elimine 90 de linkuri din căutările sale. Americanii au refuzat, motivând că eliminarea linkurilor ar face căutările pe net să nu mai fie obiective.
Jurnalistul scrie că legile impuse de UE diferă considerabil faţă de primul amendament al Constituţiei americane, care face refe
