Pe Csibi Barna l-am întâlnit chiar în Miercurea Ciuc. Trecuseră doar câteva zile de când spânzurase o păpușă cu chipul lui Avram Iancu. Încă nu fusese „victimizat“ de autorități și își autointitula pocinogul drept un „hapenning cultural“. Lat în umeri și politicos, aș fi putut oricând împărți o bere cu tânărul Barna. Până când începea să vorbească despre genocidul românesc asupra secuilor. Și atunci, brusc, sentimentele mi se schimbau.

Să-i punem deoparte pe visătorii care speră că românul obișnuit va reuși vreodată să-i trateze cu o augustă luciditate pe acești extremiști. Nici nu ar fi natural să o facă. Subiectul este bine înrădăcinat în vintrele noastre de națiune tânără, iar politicienii experimentați știu asta. Este una dintre cele mai periculoase și eficiente muniţii care pot fi folosite într-un război politic. Și acum, Traian Băsescu a decis să apeleze la ea. Regionalizarea României prin formarea a opt zone autonome administrativ și economic a devenit prioritatea guvernului democrat-liberal.

Principalii inamici ai acestei reorganizări nu sunt patriotarzii, cum ne-am aștepta, ci mult mai puternicii birocraţi ai administraţiilor locale. Cele 41 de judeţe ale României oferă o mulţime de posturi administrative reţelelor clientelare specifice aparatului de stat. Reorganizarea va diminua aceste oportunităţi, declanşând o luptă pentru menţinerea în funcţii între grupările afiliate diferiţilor baroni locali. Traian Băsescu ar obţine astfel şi beneficii politice, scăzând influenţa anumitor baroni locali, a căror ascensiune îi deranjează pe politicienii „de la centru“, câştigătorii devenind însă şi mai puternici decât astăzi.

Reorganizarea va alimenta însă discursurile naţionalist-extremiste, o posibilă regiune Harghita-Covasna-Mureş fiind interpretată ca un pas decisiv spre autonomia teritorială a zonei. Însă, Traian Băsescu a explicat că o astfel de