Un tren german a pornit spre estul Europei. Cercetători, foşti ambasadori, reprezentanţi de firme şi bănci vor să cunoască România, Moldova şi Transnistria. S-a redeşteptat interesul Germaniei pentru Est?

Prima staţie, oraşul revoluţiei – Timişoara – de unde a început drumul României spre tranziţie sau democraţie. Apoi a urmat Sibiul, asupra căruia saşii şi-au pus amprenta definitiv ca civilizaţie. Tema: integrarea minorităţilor, în primul rând cea romă. Că doar cea maghiară este foarte integrată, iar etnicii germani au cam plecat.

Grupul foarte eterogen este format din foşti diplomaţi şi tineri cercetători de la DGAP, principalul think-tank german, cât şi oameni care lucrează în transporturi, în domeniul bancar. Toţi interesaţi de politică externă şi foarte curioşi să vadă România, Moldova şi Transnistria. Călătoria cu trenul a fost gândită pentru a le da posibilitatea să ia contact direct cu jurnalişti, reprezentanţi ai statului, dar şi cu viaţa cotidiană prin vizitarea oraşelor.

La Bucureşti s-au întâlnit cu reprezentantul minorităţii germane în Parlament, deputatul Ovidiu Ganţ , şi cu ministrul de externe român Teodor Baconschi, care le-a prezentat priorităţile politicii externe româneşti. Nemţii au fost curioşi să afle care este relaţia României cu Moldova în prezent, dacă există posibilitatea unirii dintre cele două state care vorbesc aceeaşi limbă.

Ambasadorul german la Bucureşti a fost întrebat în legătură cu tarele sistemului românesc. Nemţii au vrut să ştie cum este cu ANI, agenţia care verifică averile demnitarilor, până şi bijuteriile. Şi de ce în ciuda măsurilor anti-corupţie luate, nu se „găsesc” mari corupţi. De asemenea s-au interesat de ce nu se poate progresa în domeniul infrastructurii, dacă România este puternic pro-americană şi cât de importante sunt schimburile economice dintre cele două ţări şi prezenţa f