Pantofi de sute de lei i-au purtat astăzi pe oficialii Comisiei Europene şi pe cei ai Naţiunilor Unite prin mocirla de la Pata Rât, acolo unde contrastele sunt la ordinea zilei. Cele trei comunităţi de romi care trăiesc în preajma groapei de gunoi a Clujului, denumite „Dallas 1", „Dallas 2", respectiv „Cantonului" au primit astăzi vizitele unor importante figuri de la nivel european.

„Aţi strâns, e curat aici? Sunteţi îmbrăcaţi, se poate intra", au fost cuvintele cu care au fost treziţi mulţi dintre romii care trăiesc în zona Pata Rât din Cluj-Napoca. Rând pe rând, cocioabele sărăcăcioase ori locuinţele sociale au fost vizitate de o delegaţie internaţională sosită la Cluj-Napoca pentru a se convinge de felul în care îşi duc aici viaţa cele câteva sute de persoane, majoritatea asistate de stat.

„Ne-au evacuat de pe Coastei şi ne-au trimis aici. Nici măcar apă nu ne-au băgat în case, a trebuit să ne-o tragem noi", a explicat Szabo Sandor, unul dintre locuitorii celei mai recente înfiinţate comunităţi din zonă, cea format exclusiv din persoanele mutate de pe strada Coastei. Bărbatul de 41 de ani are o firmă în construcţii, însă acum i-a îngheţat activitatea „ca să nu mai plătesc impozite la stat" şi trăieşte din lucrări de amenajare interioară. Locuieşte în cei 18 metri pătraţi ai locuinţei sociale alături de concubina Mariana Kovacs şi cei trei copii ai lor.

Mecanic de Norvegia, şomer de România

Două barăci mai departe, Rozalia Gherebeneş (22 de ani) îşi trezeşte fiica de 2 ani. Tânăra e casieră într-un centru comercial, în vreme ce iubitul ei, Gheorghe Lende, munceşte ca mecanic. Numai în Norvegia însă, de câte ori poate. „Fac câteva mii de euro acolo şi apoi mă întorc acasă. Aici ... nu lucrez, decât aşa. La târguri de muncă n-am fost", admite Gheorghe Lende, care susţine că nu îşi caută o chirie mai către centru, de frică să