Preocuparea pentru utopie în cultura română a ultimelor decenii a cunoscut mutaţii importante. Debutînd prin trilogia lui Horia Aramă (Colecţionarul de insule, 1981; Insulele fericite, 1986 şi O insulă în spaţiu, 1991), ea s-a manifestat şi în planul teoretic şi istoriografic prin studiile lui Sorin Antohi (Utopica. Studii asupra imaginarului social, 1991, ediţia a II-a, revăzută, 2004; Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în cultura română, 1994, ediţia a II-a, revăzută, 1999).
Abia noul deceniu a adus însă afirmarea acestei preocupări în plan european prin cărţile lui Corin Braga, scrise direct în franceză şi publicate chiar în Hexagon: Le Paradis interdit au Moyen Âge. 1. La quête manquée de l’Eden oriental (2004) şi La quête manquée de l’Avalon occidentale. Le Paradis interdit au Moyen Âge – 2 (2006); dar şi De l’utopie à l’antiutopie aux XVI-XIXe siècles (2009). Deocamdată, cele trei contribuţii ale universitarului rămîn cele mai puternic profilate în dezbaterea de idei recentă din afara ţării, chiar dacă ele au fost întîmpinate la noi cu cvasimuţenia obişnuită.
Peisajul se diferenţiază însă de la o zi la alta şi, după ce seminţe fertile au fost răsădite cu mult mai devreme – prin publicarea în idiomul naţional a lui Lucian din Samosata, Campanella, Francis Bacon, Cyrano de Bergerac şi Louis Sébastien Mércier, a lui Aldous Huxley şi George Orwell ş.a. –, literatura relevantă a domeniului se îmbogăţeşte prin noi traduceri şi ediţii. În această direcţie este de semnalat volumul, de traduceri editat de Dana Jalobeanu împreună cu colaboratorii ei din cadrul unor granturi de cercetare desfăşurate în ultimii ani – Doina Cristina Rusu, Oana Matei, Cristian Benţe şi Grigore Vida –, Casa lui Solomon sau fascinaţia utopiei. Ştiinţă, religie şi politică în Anglia secolului al XVII-lea (Bucureşti, Editura All, 2011, 432 p.). Sînt reunite aici, înt
