Nici locuitorii vizaţi şi nici autorităţile judeţene din Olt n-au fost înştiinţaţi oficial de proiectul de construire a depozitului de deşeuri radioactive care va afecta tot sudul judeţului.

De la darea în folosinţă, în 1974, a primelor reactoare de la Kozlodui şi până în prezent, autorităţile române au instituit un protocol clar de supraveghere a zonei de impact, localităţile române aflate pe o rază de 30 de kilometri fiind monitorizate. Deşi nu există studii clare, ori acestea nu au fost date publicităţii, privind legătura între cazurile noi de cancer care apar pe teritoriul localităţilor şi posibilele emisii radioactive, oamenii au ajuns să pună pe seama funcţionării centralei nucleare de la bulgari orice veste nefericită transmisă de medic. Şi oncologii se feresc să dea verdicte, însă nu exclud orice risc de îmbolnăvire în cazul construirii depozitului de la Radiana. Dincolo de opinii, avizate sau nu, cel mai rău este că pe locuitorii din sudul judeţului Olt nimeni nu i-a întrebat nimic. Nici măcar la Agenţia de Mediu, Garda de Mediu, Direcţia de Sănătate Publică, Prefectura sau Consiliul Judeţean Olt nu se ştie altceva decât ce a aflat fiecare din presă sau de la omologii din judeţele vecine.

Teama de Kozlodui

Oamenii din comunele apropiate de graniţa cu Bulgaria nu mai cred în date oficiale. „La noi de vreo 20 de ani se perpetuează ideea că oamenii fac cancer din cauza centralei de la bulgari. Acum nu ni s-a comunicat nimic. Nu se mai face aproape nimic fără solarii, totul se usucă. Şi cu sănătatea oamenilor e o problemă, pentru că, indiferent de comunicările oficiale, nimeni nu mai crede că a făcut cancer din alte cauze“, a declarat primarul comunei Ianca, Mirel Pascu. De altfel, în această comună a existat şi o staţie de monitorizare a calităţii aerului, care a fost luată, spune primarul, în toamna trecută, când s-a desfiinţat vec