Românii au plecat şi vor mai pleaca din ţară să lucrează în Europa sau în alte părţi ale lumii. Cu toate acestea, tema migraţiei în România a fost puţin dezbătută până acum, deşi reprezintă un subiect fierbinte. Şi asta nu e tot. În momentul de faţă, faptul că există mulţi oameni care migrează în România nu pare să intereseze pe nimeni.

Românii au început să plece la muncă în străinătate în anul 2002, când s-a liberalizat procesul de vize pentru Europa, excepţie făcând doar Marea Britanie, unde au pătruns abia în 2007.

„Statul Român şi instituţiile româneşti nu au fost pregătite să se confrunte cu un aflux atât de mare de cetăţeni care au părăsit ţara noastră," a explicat consilierul prezidenţial pentru afaceri europene, Leonard Orban, care a catalogat drept foarte util studiul Maximizarea impactului fenomenului migraţiei asupra dezvoltării, realizat de IASCI, în colaborare cu Fundaţia SOROS.

Probleme majore sunt pe două planuri. Primul este legat de gestionarea numărului masiv de români care muncesc în state din UE, iar cel de-al doilea de faptul că foarte mulţi oameni bine calificaţi, în zone de maxim interes (medicină, inginerie), pleacă în Europa sau peste Ocean.

„Şi în sectorul construcţiilor s-a resimţit lipsa muncitorilor calificaţi şi necalificaţi, iar situaţia se va acutiza în momentul când economia va începe să crească. Nevoile vor fi şi la nivel calificat, şi la cel necalificat", spune dl. Orban.

Studiul IASCI confirma şi faptul că un număr destul de restrâns dintre românii plecaţi în străinătate doresc să se mai întoarcă în România. Mai puţin de jumătate dintre cei plecaţi din ţară vor să se întoarcă, ceea ce nu este foarte reconfortant.

„De cele mai multe ori, statele recent intrate în UE, după un anumit interval de timp, au beneficiat nu doar de banii trimişi acasă, dar şi de experienţa acumulată," explică Orban. „Aceş