Deşi este o condiţie obligatorie ataşată integrării în Uniunea Europeană, dintre ţările din Europa de Est doar România mai are o ţintă fermă de adoptare a euro, şi anume anul 2015.

Adoptarea euro ar putea fi mai dificilă pentru că actualii membri ai uniunii monetare ar putea fi forţaţi de criza din regiune să fie mai duri în evaluarea viitorilor candidaţi, conform Fondului Monetar Internaţional.

Dar dintre toate ţările din Europa Centrală şi de Est, doar România pare să-şi fi păstrat entuziasmul faţă de adoptarea euro, după ce Guvernul şi Banca Naţională a României au decis la începutul lunii mai să menţină anul 2015 ca obiectiv pentru aderarea la zona euro. Această decizie nu înseamnă neapărat că România va trece la euro în acel an. Chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu a spus că cel mai potrivit ar fi ca leul să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015. Comisia Europeană a anunţat în luna mai a anului trecut că România nu îndeplineşte niciunul din criteriile pentru adoptarea euro, respectiv stabilitatea preţurilor, poziţia bugetară a guvernului, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa dobânzilor pe termen lung, întâmpinând şi obstacole legislative.

Polonia, Cehia şi Ungaria au încetinit pregătirile pentru adoptarea euro în condiţiile în care costurile plătite de ţările zonei euro pentru salvarea membrilor cu probleme, printre care Grecia, cresc. În Polonia, singurul stat din UE care nu a intrat în recesiune în timpul crizei economice mondiale, şeful băncii centrale Marek Belka a declarat că guvernul nu ar trebui să stabilească o dată pentru adoptarea euro, iar statul ar trebui să intre în uniunea monetară numai atunci când blocul este pregătit să invite noi membri. Guvernul şi economiştii nu se aşteaptă ca Polonia să adopte euro în acest deceniu.

"Zona euro are mai multă muncă de făcut decât Polonia pentru a se pregăt