Continuăm, în acest număr, dialogul cu filozoful maghiar G.M. Tamás şi publicăm partea a II-a din dialogul pe care l-am avut la Bucureşti, pe 27 mai 2011. G.M. Tamás a fost invitatul Conferinţelor CriticAtac, iniţiate de CriticAtac în colaborare cu Fundaţia Friedrich Ebert România. G.M. Tamás a susţinut două prelegeri: una la Fundaţia Titulescu (Scrisoare către prietenii români. Zece ani mai tîrziu) şi alta la SNSPA (Noul război civil european). Interviul acordat revistei Observator cultural s-a axat, în prima parte, pe transformările pe care le-a suferit stînga în ultimii 50 de ani – o stîngă ce a luat chip neoconservator. Am discutat şi despre mesajele pe care G.M. Tamás le-a transmis publicului românesc. În opinia filozofului maghiar, asistăm astăzi la un nou tip de înfruntare – „un nou război civil european“ – care lasă mult în umbră clasica dispută din vremea Războiului Rece între comunism şi anticomunism.

G.M. Tamás s-a născut la Cluj în 1948 şi a emigrat la Budapesta în anii ’70, după ce i s-a interzis dreptul de publicare în presa de limbă maghiară din România. În Ungaria, a fost unul dintre liderii disidenţei maghiare din vremea comunismului; în 1981, a fost concediat de la Institutul de Cercetare Filozofică, pentru scrierile sale clandestine şi protestele antiregim. După 1989, este ales deputat în Parlamentul Ungariei. Va părăsi viaţa politică în 1994 şi Partidul Liberal – pe care l-a reprezentat în Parlament – în 1999. În ultimii 21 de ani, G.M. Tamás a susţinut numeroase conferinţe şi cursuri la cele mai proeminente universităţi ale lumii. G.M. Tamás a încercat să fie mereu în răspăr cu o linie anticomunistă post factum, considerînd că – aşa cum scria în 2010, în revista 22 – „se afişează un anticomunism ideologic, punitiv şi moralizant pentru a ajuta legitimitatea regimului burghez tardiv“. Pentru G.M. Tamás, prezentul ar trebui să îngrijoreze,