Pe reţelele de socializare au apărut grupuri de tineri care încearcă să lupte împotriva corupţiei. Ce şanse au aceste mişcări de a schimba obiceiurile cetăţenilor unei ţări, consideraţi fruntaşi în rezistenţa la schimbare?

200.000 de cetăţeni au făcut cea mai mare curăţenie din istoria României, sute de clienţi nemulţumiţi s-au strâns pe forumurile de internet şi au dat împreună în judecată băncile la care aveau credite, Bucureştiul s-a umplut de biciclete în urma unor campanii declanşate pe bloguri. Acestea sunt doar câteva dintre mişcările de succes pornite pe grupurile de socializare de pe internet, după cum a scris România liberă în ediţia de pe 3 iunie. Ce rezultate au avut însă mişcările care luptă pentru curăţenia morală a României?

"Erupţie anticorupţie"

În trei săptămâni, grupul „Erupţie Anticorupţie", înfiinţat pe Facebook de 20 de tineri entuziaşti, a strâns 1.000 de membri. „Totul a plecat din convingere şi din nevoia de a schimba mentalităţile din România. Îndârjirea noastră împotriva corupţiei este foarte fermă", explică Daniela Dragomir, unul dintre iniţiatorii demersului. Are 21 de ani şi este studentă la Facultatea de Ştiinţe Politice, fiind şi vice-preşedinte al asociaţiei studenţilor din această facultate. Pentru Daniela, puterea reţelelor de socializare a devenit o certitudine după declanşarea revoluţiilor din lumea arabă, în care Facebook-ul şi Twitter-ul au avut roluri esenţiale, cot la cot cu mass-media.

Întâlnirile online ale membrilor fondatori ai organizaţiei „Erupţie anticorupţie" sunt dublate de cele offline, faţă în faţă. Studenţi împreună cu activişti mai vechi ai cauzelor civice se întâlnesc cel puţin o dată pe lună pentru a-şi împărtăşi ideile şi a stabili planuri de acţiune. „La început eram în jur de 20 de oameni, acum suntem 50. Observăm probleme şi încercăm să găsim soluţii", explică Daniela. Pentru că acţi