Este pentru prima dată când un creştin are şanse reale de a accede în Parlamentul de la Ankara. Ceea ce nu înseamnă însă că Turcia este peste noapte mai liberală.

Are 47 de ani, este avocat şi candidează ca independent. Şi este creştin. Erol Dora este cotat cu şanse reale de a primi un fotoliu de parlamentar, reprezentând colegiul electoral din oraşul Mardin. Ar fi o poveste frumoasă de succes. Ar fi un plus pentru Turcia islamică, al cărei partid de guvernământ AKP doreşte să proiecteze o imagine a unei ţări tolerante cu minorităţile etnice şi religioase.

Dar ca toate poveştile frumoase şi aceasta are un punct slab: Erol Dora nu este susţinut de AKP, ci de formaţiunea kurdă BDP, care este supusă unei presiuni uriaşe din partea regimului Erdogan. Partidul este perceput drept braţul politic al Partidului Muncitoresc din Kurdistan, o grupare aflată la nivel internaţional pe lista neagră a terorismului.

Cu toate acestea, evoluţia este percepută drept un semnal pozitiv al toleranţei sporite în Turcia. O anumită doza de prudenţă nu trebuie să lipsească însă din analiză. Acolo unde există comunităţi creştine, în majoritate ele nu au în continuare statut de drept şi nu le este permis să aibă proprietăţi. Dacă există o formă de reglementare, atunci ea se bazează pe "soluţii turceşti complicate", care permit statului să anuleze oricând orice privilegiu şi să exproprieze tot ce i-ar sta în cale.

Religia şi alegerile din Turcia

Ca semn de bunăvoinţă pe plan internaţional, partidul de guvernământ AKP a început să renoveze câteva biserici. În acelaşi timp, trebuie să spunem că din 144 de procese de retrocedare a proprietăţilor bisericeşti, tot atâtea procese au fost pierdute de comunităţile creştine. Plus că procuratura nu face o prioritate din anchetarea numeroaselor crime motivate religios în Turcia.

Pe plan intern, situaţia a