Creştinii ortodocşi şi catolici sărbătoresc în această duminică Rusaliile, praznic care semnifică pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinţii Apostoli. Înaintea sărbătorilor mari, se obişnuieşte să fie pomeniţi cei trecuţi în nefiinţă, de aceea ziua dinaintea Rusaliilor poartă numele de Sâmbăta Morţilor.

Pasiunea pentru cultură şi civilizaţie românească a prof. Gabriela Barbu este atât de puternică încât, în cei peste 20 de ani de studii, a acumulat resurse extrem de importante pentru cercetarea în domeniu. Acasă la prof. Barbu, albumele, dicţionarele şi tratatele de mitologie românească alcătuiesc punct de informare în toată regula.

Din cărţile sale, aflăm că Sâmbăta Morţilor este un prilej pentru creştinii ortodocşi de a-i pomeni pe cei pe care i-au pierdut, dându-le de pomană vase pline cu mâncare şi cu băutură. Azi se slujesc parastase, iar la biserică se aduc ramuri de nuc, care se sfinţesc şi se pun la icoane, precum salcia, de Florii. În credinţa populară, se crede că ramurile gonesc ploile şi că tratează anumite boli. Ramurile de tei şi de nuc sunt prezente în această zi, întrucât ele simbolizează limbile de foc care s-au pogorât peste apostoli.

Tot astăzi, se obişnuieşte ca femeile să dea de pomană păsat (o fiertură din porumb măcinat mare) sau colarez (făină fiartă în lapte îndulcit). De asemenea, există credinţa că, în această zi, morţii sunt aduşi în imperiul Sfintei Sâmbete de către Sfânta Vineri.

Cercetătorul în mitologie Marcel Olinescu arată că, de Sâmbăta Morţilor, se dau de pomană oale, doniţe, cofiţe şi străchini cu mâncare, iar la fiecare doniţă şi oală se leagă câte un bucheţel de flori şi o lumânare, pentru sufletul morţilor.