Succesul regionalizării e legat într-o mare măsură de acceptarea ei de către populație, de identificarea și apartenența la acea regiune. Din acest motiv, denumirea (factor subiectiv la care mă voi referi astăzi) are o importanță majoră.

Cum se vor regăsi dobrogenii (Tulcea și Constanța) în Moldova e problema lor (dar aștept cu interes reacții). Ce mă deranjează e propunerea conform căreia regiunea care va cuprinde județele Cluj, Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș și Bistrița Năsăud va purta numele de ”Crișana”. Asta în timp ce pentru regiunea gândită pentru județele Alba, Sibiu, Mureș, Brașov, Harghita și Covasna nu există încă o denumire propusă. În acest sens, evitarea numelor de Ardeal sau Transilvania (Ardealul de Nord-Vest, Ardealul Centra/ Transilvania de Nord-Vest și Transilvania Centrală) e mai mult decât evidentă.

Dacă cineva își închipuie că sătmărenii, maramureșenii, bistrițenii ori năsăudenii se vor simți vreodată ”crișeni” se înșeală amarnic. Regiunea politico-administrativă va exista doar în hârtii, nicidecum în viața reală. Denumirea va fi una menită să dividă, nicidecum să unească. Va fi sursă de conflicte, nu de coeziune.

Asta în condițiile în care, cum scriam, există la îndemână pentru actualele regiuni de dezvoltare Nord-Vest și Centru două denumiri istorice acceptate deja: Ardeal și Transilvania. Dincolo de latura istorică, pentru aceste denumiri există mitologii, legende, cântece, literatură, ba chiar și glume și bancuri. Așadar, nu e nimic de inventat, doar de aplicat. De câteva zile încerc să găsesc o logică, argumente ori temeri care ar putea sta la baza evitării acestor denumiri. Și nu găsesc absolut nimic. Faptul că premierul (actual) are origini într-o localitate aflată în apropierea izvoarelor Crișului nu e, totuși, un argument.

***

P.S.: Fără nicio legătură cu regionalizarea: pe străzile Clujului au apărut af