De la Marea Unire din 1918 şi până acum, teritoriul României a fost împărţit fie în judeţe, fie în regiuni şi raioane, în funcţie de dorinţele puterii. Istoricii spun că schimbarea administrativă are nevoie de un consens larg al partidelor, dar şi de o susţinere masivă a opiniei publice.

Citiţi şi:

România ar putea fi împărţită în opt regiuni

Istoricul Bogdan Murgescu spune că au existat trei momente importante în care România a fost împărţită administrativ. Prima modificare importantă a fost cea de după Marea Unire din 1918, când au fost impuse judeţele, urmată de reorganizarea pe regiuni şi raioane, făcută în perioada stalinistă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, în perioada 1950 -1952, şi cea bătută în cuie de Nicolae Ceauşescu în 1968.

Click pe poze pentru a vedea infografiile cu organizarea administrativă de-a lungul istoriei României

„Majoritatea modificărilor legate de împărţirea administrativă au fost făcute de sus în jos, prin decizie de la centru. Întotdeauna factorul politic a fost cel care a contat, şi mai puţin chestiunile legate de tradiţie", a comentat Bogdan Murgescu. „După Marea Unire din 1918, Bucureştiul a impus vechea organizare a Regatului şi adoptarea judeţelor ca unităţi administrative în Transilvania. Apoi, comuniştii au preluat modelul sovietic al regiunilor şi raioanelor", a mai explicat istoricul.

De altfel, reorganizarea impusă în perioada stalinistă include şi regiunea Stalin, care regrupa judeţele Harghita şi Covasna, regiune care a fost menţinută trei ani de la moartea liderului comunist, până în 1956. Tot în perioada 1952-1956 a fost introdusă Regiunea Autonomă Maghiară, desfiinţată în 1968 de Nicolae Ceauşescu. El a revenit la tradiţia judeţelor ca un semnal de desprindere faţă de Moscova.

Murgescu a susţinut că de fiecare dată la baza acestor măsuri a stat fie do