În duminica de Rusalii, românii evită să iasă în aer liber pentru a nu fi prinşi de jocul ielelor, ce aduce nebunie şi boală. Cel mai bun leac pentru cei lovţi de blestemul ielelor îl reprezintă jocul căluşarilor.
Potrivit tradițiilor de demult, sărbătoarea Rusallilor are o componentă malefică.
„Încă persistă credinţa în vânturile necurate care iau înfăţişarea unor fecioare deosebit de frumoase sau dimpotrivă, a unor babe peste măsură de urâte şi înfiorătoare. Aceste personaje mitologice sunt cunoscute îndeobşte sub numele de «iele», «vântoase» sau «şoimane", fiind deosebit de răzbunătoare şi sunt aducătoare de nenorociri", explică etnograful Vasile Munteanu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural Naţional Iaşi,
Pentru a evita aceste nenorociri, românii evită de Rusalii să se odihnească sub aer liber, să adoarmă în poieni, livezi sau pe prispa caselor. Potrivit credinţelor, în momentul în care trec ielele, persoana depistată acolo capătă boli, îndeosebi „damblageală" (nebunie) sau sunt schilodiţi.
De asemenea, se spune că ielele se prind în horă nebunească, dansând cu mare fervoare, până când iarba arde sub tălpile lor. Locurile acestea sunt recunoscute de ţărani pentru că vitele evită să mai pască acolo.
Cine ciocneşte primul ou roşu? Află şi alte tradiţii pentru noaptea de Înviere şi prima zi de Paşte
„Ca un element amuzant. o seamă de «cercetători» consideră că cercurile din grâu şi pajişti, atribuite de obicei unor OZN-uri, ar fi de fapt cercurile făcute de iele în hora lor dezlănţuită", precizează Munteanu.
Există o serie de modalităţi prin care românii se apără de efectul malefic al ielelor. „Pe lângă statul în casă, oamenii vorbesc numai de bine ielele, ca să nu le supere. Se mai folosesc buruieni cum ar fi avrămeasca, pelinul şi leuşteanul", spune Vasile Munteanu.
Când aceste leacuri de preven
