Peste 50 de milioane de turci sunt asteptaţi dumincă la urne, în cadrul alegerilor parlamentare în care Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), al premierului Recep Tayyip Erdogan, este considerat favorit. Dacă va câştiga, Erdogan va obţine un al treilea mandat consecutiv în fruntea Executivului. În acest context, principalul suspans al scrutinului este dacă AKP va obţine suficiente mandate pentru a adopta o Constituţie mai liberală.

Erdogan nu îşi ascunde ambiţiile de avansa către un sistem prezidenţial, dar o importantă parte a opiniei publice se teme că ţara va plonja în autoritarism odată cu aceste schimbări, denunţând arestările din ultimii ani efectuate în rândul personalităţilor opoziţiei şi al jurnaliştilor pentru presupuse comploturi împotriva guvernului său.

Există trei scenarii posibile după aceste alegeri: dacă AKP depăşeşte pragul de 367 de deputaţi, obţinând astfel o majoritate de două treimi, va putea să modifice Constituţia fără să recurgă la referendum; dacă obţine 330 de mandate, partidul va fi nevoit să organizeze un referendum, iar dacă acumulează mai puţin de 330 de mandate va avea nevoie de ajutorul altor partide sau va fi nevoit să renunţe la proiect. Ce spun sondajele?

Sondajele creditează AKP cu aproximativ 45 la sută din voturi (faţă de 47 la sută câştigate în 2007). Dar principalul partid al opoziţiei prolaice (CHP, Partidul Republican al Poporului), condus de Kemal Kiliçdaroglu, pare capabil să facă o surpriză, fiind creditat cu 30 la sută din intenţiile de vot (faţă de 21 la sută în 2007).

MHP (Partidul Acţiunii Naţionaliste) ar urma să obţină între 10 şi 12 la sută.

Sondajele anticipează, de asemenea, alegerea mai multor deputaţi "independenţi", în special prokurzi, care au ales această etichetă pentru a scăpa de pragul de 10 la sută din voturi la scară naţională, necesar pentru a intra în Parlament,