Mihail Rotenberg, unul dintre oamenii care au învăţat internetul să \"zboare\", a dat tehnologia pe struguri şi o cramă. Sursa: CODRIN PRISECARUSursa: CODRIN PRISECARUSursa: CODRIN PRISECARU

1 /.

Pe unul din dealurile Cepturii, din Prahova, locul în care împărăţia vinului românesc îşi ţine o parte din trezorerie, s-a cocoţat un conac. În gura porţii, un cireş încărcat cu boambe roşii stă de strajă. În curte, pe aleile pietruite, croite printre peticele de pământ inundate de iarbă, mişună cu treabă câţiva oameni îmbrăcaţi în salopete.

Lângă conac, o echipă de zidari are un plan precis, încheagă din cărămizi un cuptor imens pe care vor sfârâi micii şi carnea de grătar în câteva săptămâni. În stânga conacului se întinde o hală, cu o arhitectură desenată parcă de un ţăran de la 1900, care şi-a dorit un spaţiu în care să-şi depoziteze recolta. Pe frontispiciu scrie mare: "Cramele Rotenberg".

Pionier cu Steve Jobs şi Bill Gates

La parterul conacului, în salon, întemeietorul cramei, Mihail Rotenberg, îşi aşază cu atenţie sticlele de vin în vitrină. Îi strălucesc ochii şi le priveşte cu mândrie, ca pe nişte copii. De cinci toamne încoace, Mihail Rotenberg supervizează bobiţă cu bobiţă şi urmăreşte traseul oricărei picături de vin în parte care ajunge, în fiecare an, într-una dintre cele aproximativ 100 de mii de sticle.

O viaţă întreagă, până a ieşit la pensie, Mihail Rotenberg a căutat cele mai bune soluţii ca internetul să ajungă în computer nu numai prin cablu, dar şi wireless. La sfârşitul anilor ’70, tânărul Rotenberg, proaspăt absolvent al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare, se urcă în avionul spre Israel, ţara natală a părinţilor, doar cu bilet de dus. Mai târziu, trece la treabă, lucrează la dezvoltarea reţelelor de computere şi a ethernet-ului, adică fix sistemul care se întinde astăzi până în PC-u