„Alaiul Căluşului Oltenesc“, organizat de Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, are loc astăzi de Rusalii, în Piaţa Mihai Viteazul şi Parcul Romanescu.

Bucurie şi leac împotriva bolilor aduc cu ei în Bănie căluşari vestiţi din patru judeţe. Craiovenii vor fi gazde pentru cetele doljene din satele Potmelţu, Pietroaia şi Leşile şi din comunele Goieşti şi Giurgiţa, dar şi pentru ansamblurile „Păuniţa“, de la Sângeorz-Băi, din Bistriţa-Năsăud, „Brâuleţul“, din oraşul gorjean Turceni, şi „Romanaţi“, de la Caracal. Şi, pentru că o cere tradiţia, consemnată încă din timpul dacilor, fiecare ceată va da viaţă dansului ritualic menit să-i scape de suferinţă pe aceia care n-au fost cu băgare de seamă şi au lucrat în zilele de Rusalii, în popor cunoscuţi drept cei „luaţi din căluş“.

Alungă răul cu pelinul şi usturoiul

„La ediţia de anul trecut, când am fost cu alaiul în parc, o femeie bolnavă a fost adusă de rude cetei de la Dobrun, ca să joace căluşul pentru vindecarea ei“, povesteşte Nicolae Dumitru, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj, care organizează evenimentul, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Craiova.

Cetele nu trebuie să se abată cu nimic de la tradiţie. Fiecare are un steag pus pe o prăjină, în vârful căreia leagă usturoi, pelin şi alte plante vindecătoare. Căluşul este jucat de echipe impare, formate din vătaf, ajutorul acestuia şi restul căluşarilor, cărora li se alătură uneori un „mut“, personaj pus pe şotii. „Înainte de a intra în dans, depun un jurământ şi nu au voie apoi să mai vorbească unul cu altul. Doar vătaful le dă ordinele. Marţi, după Rusalii, are loc spargerea căluşului la o margine de pădure sau de apă curgătoare. Atunci rup legământul şi steagul“, mai spune Nicolae Dumitru.

Căluşul şi