Aflat încă în perioada de "convalescenţă" şi căutându-şi asiduu noul lider, după arestarea lui Dominique Strauss-Kahn, acuzat de procurorii americani de viol şi perversiuni sexuale, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a mai primit, zilele acestea, o lovitură: un puternic atac informatic care, conform mai multor înalţi oficiali ai Fondului, citaţi de New York Times, a produs „o breşă majoră de securitate”.

Banca Mondială a întrerupt legăturile între computerele celor două instituţii. Sediile Băncii Mondiale şi FMI sunt învecinate la Washington, iar cele două instituţii schimbă, în mod curent, informaţii prin conexiune directă.

Atacul a fost dezvăluit angajaţilor FMI, dar nu s-a făcut un anunţ public. Contactat de jurnalişti, purtătorul de cuvânt al FMI, David Hawley, a refuzat să ofere detalii despre direcţia atacului sau natura intruziunii. "Investigăm acest incident, iar Fondul este pe deplin funcţional", a fost singura precizare la care a consimţit comunicatorul.

În scopul exercitării rolului său arhicunoscut de creditor al ţărilor aflate în criză financiară, FMI este un depozitar de informaţii confidenţiale despre starea fiscală a mai multor naţiuni, precum şi de comunicări oficiale dar şi informale între reprezentanţii FMI şi şefi de state şi de guverne. Cunoaşterea acestor informaţii le-ar putea servi celor care au orchestrat atacul informatic, să dea peste cap pieţele financiare, în folosul lor. Unul dintre oficialii FMI, care a vorbit cu reporterii New York Times, sub rezerva anonimatului, a precizat că informaţiile respective sunt "dinamită politică în multe ţări".

Prin urmare, atacul cibernetic ar trebui să îngrijoreze toate aceste naţiuni, inclusiv România. Firesc ar fi ca liderii acestor naţiuni să fie înştiinţaţi cu privire la amploarea atacului, respectiv dacă acesta a dus la sustragerea de informaţii importante.

Până la acea