Suveranul pontif i-a ascultat pe romii veniţi pentru prima dată într-o audienţă papală, povestind despre modul lor de viaţă şi a condamnat persecutările pe care le-au avut de îndurat din partea naziştilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, scrie cotidianul Washington Post.

În acelaşi timp, Papa Benedict i-a cerut Europei să ajute să pună capăt secolelor de respingere a populaţiei roma.

Aproape 2.000 de romi catolici i-au ascultat discursul suveranului pontif. "Istoria voastră este complexă şi, în unele perioade, dureroasă", a spus papa Benedict.

"Sunteţi o populaţie care de-a lungul secolelor nu aţi apărat ideologii naţionaliste, nu aţi vrut să stăpâniţi pământ sau să dominaţi alte popoare. Aţi rămas fără o patrie şi, în mod ideal, aţi considerat întreg continentul european ca fiind casa voastră", a mai spus suveranul pontif.

Papa a spus că regretă faptul că timp de secole, populaţia roma a cunoscut "gustul amar de a nu fi binevenit".

Suveranul pontif a mai povestit cum, în timpul pelerinajului în Polonia din 2006, s-a rugat în faţa unei plăci la Auschwitz care marca uciderea "în mod barbar" a mii de romi în lagărele de concentrare naziste - "o dramă care nu prea este recunoscută şi ale cărei proporţii sunt dificil de măsurat".

"Conştiinţa europeană nu poate uita asemenea suferinţe", a spus Papa.

Întâlnirea a început cu patru romi care i-au descris suveranului pontif lumea în care trăiesc. Papa Benedict a observat că mulţi romi nu mai sunt nomani şi că sunt "în căutarea stabilităţii cu noi aşteptări", printre care case şi educaţie pentru copiii lor.

Papa le-a cerut instituţiilor Europei "să ia măsuri pentru a-i acompania în drumul lor" spre o viaţă mai bună.

Probleme legate de necesitatea şi modul în care ar trebui integraţi romii în cartiere, şcoli sau la locurile de muncă au fost chestiuni care i-au vexat