Cartea „De ce urâm femeile?” de Miron Manega n-a lipsit nici ea, evident, de la Bookfest. Ba chiar a avut o lansare nonconformistă. Găzduit, şi prin expunere la stand, şi prin evenimentul propriu-zis al lansării, de site-ul „Bucureştii Vechi şi Noi” cu care colaborează (este coautor al volumului colectiv cu acest titlu, lansat şi el în perioada târgului), Miron Manega a pregătit o mică lovitură de teatru. În loc să-şi lanseze cartea, a lansat conceptul Lira Tracă. Mai exact, în momentul în care toată lumea se aştepta ca autorul să ţină un speach despre „De ce urâm femeile”, din dreapta publicului a apărut, cântând la cobză, Ion Creţeanu, îmbrăcat în celebra sa ipingea roşie de Romanaţi, veche de peste 150 de ani. „Îmi cer scuze că v-am minţit – s-a adresat Manega publicului. V-am chemat la una şi vă ofer alta. Acest eveniment este, de fapt, ilustrarea practică a unui text din carte care se numeşte «Tehnica ofertei iluzorii»... Consider că sunt lucruri mai importante decât cartea mea. Care e o carte bună – vă spun asta ca să epuizăm totuşi subiectul – puteţi s-o cumpăraţi liniştiţi, nu veţi regreta. Dar oricât ar fi de bună, ea se înscrie în spaţiul restrâns totuşi al culturii. Or, ceea ce vreau să vă prezint se înscrie în spiritualitate, adică în zona lucrurilor esenţiale, generatoare de cultură.” În pauzele dintre cântecele lui Ion Creţeanu, Miron Manega a explicat, cu argumente de cercetare efectivă (investigaţii, cum a ţinut să precizeze, el fiind jurnalist, nu etnomuzicolog) că e posibil ca acest instrument sălbatic, primitiv, care e cobza, să fie instrumentul la care cânta Orfeu.
„Cea mai veche referinţă scrisă la Orfeu şi Lira Tracă – aşa numeau romanii cobza – am găsit-o într-un document din 1833 din Italia, mai exact în arhiva Academiei Regale din Mantova, în comentariul ataşat unui basorelief antic, reprezentându-l pe Orfeu în Infern. Avem şansa,
