Proiectul Zonei Metropolitane Bucureşti revine în actualitate, după ce stă de mai bine de patru ani blocat în Senat. Extinderea Capitalei la o zonă metropolitană presupune „absorbirea" întregului Ilfov, două localităţi din Ialomiţa, trei din Dâmboviţa, cinci din Călăraşi şi 11 din Giurgiu.
Aşa cum „Adevărul" v-a prezentat încă de acum patru ani, proiectul Zonei Metropolitane Bucureşti aşteaptă aprobarea Senatului pentru a se putea începe concret punerea lui în aplicare.
Potrivit proiectului iniţiat în 2003 de dr. sociolog Vasile Gherasim, Zona Metropolitană va include 61 de localităţi din patru judeţe, plus Bucureştiul. În acest mod, Capitala s-ar extinde cu aproximativ 2.500 kilometri pătraţi.
ZMB se va dezvolta în trei etape. În prima etapă, Bucureştiul va fi comasat cu Ilfovul, iar în aproximativ cinci ani se va ajunge până la Dunăre. Consiliul Zonei Metropolitane va avea peste 100 consilieri.
Pe aceeaşi temă
ZONA METROPOLITANĂ BUCUREŞTI ÎN CIFRE Capitala ar câştiga peste 430.000 de locuitori
CE PRESUPUNE ZONA METROPOLITANĂ BUCUREŞTI: 23 de staţii CFR şi inelul feroviar al Capitalei trebuie reactivate
Un nou Plan Urbanistc General
Zona Metropolitană va fi condusă de un guvernator (echivalentul actualului prefect) numit prin ordin de primul ministru, ajutat de doi viceguvernatori.
Unul dintre avantajele constituirii acestei Zone Metropolitane este stabilirea unor noi direcţii generale de construcţie, adică a unui Plan Urbanistic General, care ar reduce din haosul imobiliar din prezent.
Reţeaua de utilităţi va fi obligatoriu dezvoltată acolo unde este nevoie, în localităţile cuprinse în proiect. Transportul public va fi însă marele atu, atâta vreme cât se va pune la punct un adevărat sistem de transport rutier şi feroviar, care să ducă la o circulaţie rapidă a locuitorilor în întreag
