Din cauza înmultţrii atacurilor cibernetice UE vrea să creeze o "poliţie a internetului" afiliată Europolului, iar SUA au lăsat să se înţeleagă că o agresiune în mediul virtual poate duce la un atac armat împotriva statului agresor.
Fondul Monetar Internaţional, instituţia care supraveghează sistemul financiar global şi care are un rol important în ghidarea Europei prin criza datoriilor, este ultimul pe lista în creştere a victimelor atacurilor cibernetice.
Aceste agresiuni, pe care Statele Unite intenţionează să le catalogheze drept "acte de război" şi eventual să le contreze cu un atac armat, iar ţările Uniunii Europene vor să le pedepsească mai sever, se înmulţesc şi nu fac discriminare între victime, numai în ultimele trei luni îndreptându-se împotriva guvernului francez, unor instituţii europene, băncii Citigroup, Google, Sony şi Lockheed Martin, companie americană cu operaţiuni în domeniul apărării şi construcţiilor aerospaţiale.
În cazul FMI obiectivul atacului a fost instalarea unui program care ar fi dat unui guvern "o prezenţă digitală internă" în reţeaua FMI, spune Tom Kellerman, un expert în securitate cibernetică care a lucrat atât pentru instituţia financiară internaţională, cât şi pentru Banca Mondială. O asemenea prezenţă ar putea aduce atacatorului o comoară de date economice care nu sunt destinate publicului, folosite de FMI pentru promovarea stabilităţii cursurilor de schimb valutar, la sprijinirea unui comerţ internaţional echilibrat şi asigurarea resurselor necesare luptei contra crizelor financiare din ţările membre, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
"A fost un atac cu o ţintă precisă", a afirmat Kellerman. Codul folosit în cazul FMI a fost dezvoltat special pentru atacul asupra instituţiei, mai spune el.
Purtătorul de cuvânt al FMI David Hawley a declarat că instituţia este complet funcţională, în pof
