Băncile germane sunt de acord cu implicarea sectorului privat în cea de-a doua salvare a Greciei, implicare ce va lua cel mai probabil forma unei rostogoliri a datoriilor executivului elen, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.
"Ceea ce a propus ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble este, în principiu, rezonabil. Membrii noştri vor participa şi ei", a declarat Michael Kemmer, directorul executiv al asociaţiei germane a băncilor. El a adăugat că participarea sectorului privat ar trebui făcută pe bază de voluntariat şi că ar trebui evitat un default dezordonat. Berlinul insistă cu tărie ca băncile comerciale să contribuie la costurile noului pachet de salvare, estimat la 120 de miliarde de euro, destinat Greciei, dar nu a convins încă BCE şi agenţiile de rating că această soluţie poate fi aplicată fără a se recurge la intrarea în incapacitate de plată a datoriilor.
Ministrul german de finanaţe Wolfgang Schaeuble a cerut ca deţinătorii de obligaţiuni de stat greceşti să prelungească cu şapte ani termenele de scadenţă ale titlurilor pentru a da guvernului elen timpul necesar repunerii pe picioare a finanţelor. Pe de altă parte, preşedintele BCE Jean-Claude Trichet consideră că obligarea investitorilor să suporte pierderi echivalează cu un default şi ar duce la prăbuşirea sectorului bancar elen. Oficialii europeni se grăbesc să elaboreze un plan prin care să se combată criza datoriilor din Grecia, dar care să pună în sarcina investitorilor o parte din costurile salvării.
Schaeuble a cerut parlamentului să sprijine acordarea de ajutoare suplimentare Greciei, apreciind că participarea băncilor la noul pachet de ajutoare este "inevitabilă" şi că preferă un schimb care va majora cu şapte ani scadenţa datoriilor greceşti. Jean-Claude Juncker, şeful Eurogrup, s-a aliniat poziţiei Berlinului, dar a indicat că orice soluţie va trebui convenită împreună
